Începând cu data de 01.01.2024 va intra în vigoare Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune, cu modificările și completările ulterioare, prin care se va stabili ajutorul de incluziune, beneficiu ce va înlocui alocația pentru susținerea familiei și ajutorul social.
CE ESTE VENITUL MINIM DE INCLUZIUNE (VMI)?
VMI reprezintă un program de asistență socială, creat pentru a ajuta persoanele și familiile aflate în situații vulnerabile să depășească mai ușor obstacolele financiare pe care le întâmpină.
VMI este un beneficiu prevăzut în Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune și are două componente:
1. AJUTOR DE INCLUZIUNE
- Această componentă are ca scop prevenirea și combaterea sărăciei și a riscului de excluziune socială și înlocuiește ajutorul social acordat anterior pentru asigurarea venitului minim garantat.
2. AJUTOR PENTRU FAMILIA CU COPII
- Această componentă se acordă familiilor cu copii aflați în întreținere cu vârsta de până la 18 ani și are ca scop prevenirea sărăciei și încurajarea participării copiilor la educație, înlocuind alocația pentru susținerea familiei.
O familie sau persoană singură poate beneficia de o singură componentă sau de ambele, în funcție de nivelul venitului de care dispune, componența familiei, calitatea de persoană în vârstă sau participarea copiilor la educație.
Pentru accesarea VMI este necesară depunerea unei singure cereri, indiferent dacă familia/persoana singură va beneficia de una sau de ambele componente ale acestui beneficiu de asistență socială. De asemenea, acordarea VMI se face printr-o plată unică lunară, indiferent dacă este vorba de una sau de ambele componente ale sale.
VMI nu se rezumă la acordarea unei sume de bani. Acest ajutor conține un pachet integrat de măsuri de sprijin în domenii-cheie, cum ar fi: ocuparea forței de muncă, serviciile sociale, educația, sănătatea și locuirea, toate contribuind la reducerea riscului de sărăcie și excluziune socială.
CINE POATE SOLICITA VMI?
VMI poate fi solicitat atât de persoanele singure, cât și de familiile care îndeplinesc condițiile de acordare.
Pentru clarificarea termenilor de ”persoană singură” și ”familie”, vă rugăm să consultați secțiunea ”Definiții”.
VMI se acordă persoanelor singure/familiilor care obțin un venit net calculat în conformitate cu legea* mai mic sau egal cu nivelurile maxime stabilite prin lege, pentru fiecare dintre cele două componente:
- Pentru ajutorul de incluziune, nivelul maxim al venitului net* trebuie să fie de 313 lei/ persoană, respectiv 456 lei în cazul persoanei singure cu vârsta de cel puțin 65 de ani.
- Pentru ajutorul pentru familia cu copii, nivelul maxim al venitului* trebuie să fie de 797 lei/membru de familie.
CUM SE CALCULEAZĂ CUANTUMUL VMI?
1. SPRIJIN PENTRU INCLUZIUNE
- Cuantumul ajutorului de incluziune acordat familiei/persoanei singure reprezintă diferența dintre cuantumul maxim prevăzut de lege - 313 lei/lună/membru de familie sau 456 lei/lună în cazul persoanei singure cu vârsta de cel puțin 65 de ani și cuantumul venitului* calculat conform legii.
- În cazul beneficiarilor care nu obțin niciun venit, cuantumul maxim al ajutorului de incluziune este de 313 lei/lună/ membru de familie, respectiv de 456 lei/lună în cazul persoanei singure cu vârsta de cel puțin 65 de ani.
2. SPRIJIN PENTRU FAMILIA CU COPII
Cuantumul ajutorului pentru familia cu copii este stabilit în funcție de nivelul venitului lunar și numărul copiilor din familie.
Precizări referitoare la stabilirea cuantumului VMI:
- Cuantumul VMI total este egal cu suma dintre cuantumul componentei de incluziune și cuantumul componentei de ajutor pentru familiile cu copii.
- Dacă din calcul rezultă o sumă mai mică de 50 de lei, atunci se acordă 50 de lei.
- Pentru calculul venitului net lunar ajustat se iau în considerare toate sumele primite/realizate de persoana singură, respectiv de fiecare membru al familiei în luna anterioară solicitării VMI, cu excepţia următoarelor venituri:
1. sumele primite cu titlu de prestaţii sociale în baza Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
2. alocaţia de stat pentru copii acordată în baza Legii nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, republicată, cu modificările ulterioare;
3. sumele acordate ca burse sau alte forme de sprijin financiar destinate exclusiv pentru susţinerea educaţiei preşcolarilor, elevilor şi studenţilor, prin programe ale Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, altor instituţii publice şi private, inclusiv organizaţii neguvernamentale;
4. sumele primite din activitatea desfăşurată ca zilier, în condiţiile Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cele obţinute în calitate de prestator casnic în baza Legii nr. 111/2022 privind reglementarea activităţii prestatorului casnic;
5. sumele primite de persoanele apte de muncă din familie ca urmare a participării la programe de formare profesională organizate în condiţiile legii, dacă acestea nu au titlu de venituri salariale;
6. sumele primite ocazional din partea unor persoane fizice ori juridice, precum şi sumele cu titlu de ajutor de urgenţă primite de la bugetul de stat sau local.
7. stimulentul educaţional acordat potrivit prevederilor Legii nr. 248/2015 privind stimularea participării în învăţământul preşcolar a copiilor provenind din familii defavorizate, republicată, sub formă de tichet social pentru stimularea participării în învăţământul preşcolar a copiilor proveniţi din familii defavorizate;
8. sumele ocazionale acordate de la bugetul de stat sau bugetele locale cu caracter de despăgubiri ori sprijin financiar pentru situaţii excepţionale;
9. ajutorul pentru încălzirea locuinţei şi suplimentul pentru energie acordate în baza Legii nr. 226/2021, cu modificările ulterioare;
10. indemnizaţia lunară de hrană acordată în baza Legii nr. 584/2002 privind măsurile de prevenire a răspândirii maladiei SIDA în România şi de protecţie a persoanelor infectate cu HIV sau bolnave de SIDA, cu modificările şi completările ulterioare, şi indemnizaţia lunară de hrană prevăzută de Legea nr. 302/2018 privind măsurile de control al tuberculozei;
11. sumele primite cu titlu de sprijin, asigurate din bugetul de stat sau fonduri nerambursabile, acordate în baza legii sau în baza programelor operaţionale aprobate.
PAȘII NECESARI PENTRU A SOLICITA VMI
Venitul minim de incluziune se acordă în baza unui dosar întocmit de solicitant. Dosarul trebuie să conțină următoarele documente:
· Formularul standard de cerere DOC, care conţine date privind solicitantul şi date privind componenţa familiei;
· Acord date personale;
· Angajamentul de plată DOC (pentru situaţiile în care se pot constata drepturi acordate necuvenit);
· Actul de identitate al solicitantului şi al membrilor familiei;
· Adeverinţe de venit pentru toate sursele de venit, după caz;
· Certificat de naştere pentru fiecare copil, după caz;
· Certificat de deces pentru oricare membru decedat al familiei, după caz;
· Dovada şcolarizării pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 3 şi 16 ani;
· Alte documente specifice situaţiei solicitantului/beneficiarului.
Cererea de acordare a venitului minim de incluziune, însoţită de documentele doveditoare, se depune şi se înregistrează la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 1 dacă persoana solicitantă are domiciliul ori reşedinţa sau, după caz, trăieşte pe raza Sectorului 1.
După depunerea cererii însoțite de documentele necesare, dosarul solicitantului va și preluat și analizat de către angajații compartimentelor de specialitate. În urma analizei, dosarul va fi înaintat primarului pentru emiterea dispoziției de acordare sau respingere, conform fiecărui caz în parte. Solicitantului de VMI îi va fi comunicată dispoziția primarului privind aprobarea sau respingerea acordării dreptului.
PRECIZĂRI SUPLIMENTARE
· Lista bunurilor care conduc la excluderea acordării VMI:
Stabilirea dreptului la venit minim de incluziune se realizează ţinându-se seama de bunurile familiei sau, după caz, ale persoanei singure.
Bunurile ce conduc la excluderea acordării VMI sunt următoarele:
A.Bunuri imobile
· Clădiri, alte spații locative în afara locuinței de domiciliu, precum și terenuri situate în intravilan cu suprafața de peste 1.200 mp în zona urbană şi 2.500 mp în zona rurală, în afara terenurilor de împrejmuire a locuinței și a curții aferente.
Persoana sau familia care deține, pe lângă locuința de domiciliu, o cotă parte dintr-o altă clădire/spațiu locativ/imobil poate beneficia de venit minim de incluziune indiferent de mărimea cotei, dacă prin această posesiune nu poate valorifica bunul respectiv.
B.Bunuri mobile
· Mai mult de un vehicul cu o vechime mai mare de 10 ani, cu drept de circulație pe drumurile publice.
· Autovehicul cu drept de circulație pe drumurile publice cu o vechime mai mică de 10 ani, cu excepția celor utilizate si/sau adaptate pentru transportul persoanelor cu dizabilități.
· Șalupe, bărci cu motor, iahturi sau alte tipuri de ambarcațiuni, cu excepția celor necesare pentru transport în cazul persoanelor care locuiesc în aria Rezervației Biosferei Delta Dunării.
C. Depozite bancare
· Cel puțin unul dintre membrii familiei deține, în calitate de titular, unul sau mai multe conturi/depozite bancare, a căror sumă totală este mai mare de 3 ori față de valoarea câștigului salarial mediu brut prevăzut de Legea asigurărilor sociale de stat.
În situaţia în care unul sau mai multe bunuri cuprinse în lista menționată aflate în proprietatea persoanei singure/familiei beneficiare de venit minim de incluziune, este dat/sunt date în închiriere/arendă/concesiune, acest bun/aceste bunuri va fi luat/vor fi luate în calcul pentru persoana/familia care îl are/le are în închiriere/arendă/concesiune, iar pentru proprietarul de drept se va lua în calcul valoarea obţinută în urma cedării dreptului de folosinţă a bunului/bunurilor.
În cazul familiei care locuieşte şi gospodăreşte împreună cu alte familii ori persoane singure şi contribuie împreună la achiziţionarea sau realizarea unor bunuri şi a unor venituri din valorificarea acestora ori la consumul acestora, la stabilirea veniturilor familiei se iau în considerare atât veniturile nete lunare proprii, cât şi partea ce îi revine de drept din veniturile lunare nete, realizate în comun de persoanele din gospodărie.
Obligaţiile titularului:
· Titularul venitului minim de incluziune are obligația să comunice primăriei în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau reședința, orice modificare cu privire la domiciliu, venituri şi numărul membrilor familiei, în termen de maximum 15 zile de la data la care a intervenit modificarea.
· Persoanele singure şi familiile beneficiare de venit minim de incluziune au obligația să depună la primărie, din 6 în 6 luni, declarația pe propria răspundere.
· Persoanele apte de muncă care nu obţin venituri în baza unui contract individual de muncă, raport de serviciu sau altă formă legală de angajare şi nici din activităţi independente sau activități agricole, așa cum sunt acestea definite de Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, au obligația să se prezinte, ori de câte ori sunt solicitate de agenţia teritorială pentru ocuparea forței de muncă în a cărei evidență sunt înregistrate ca persoane în căutarea unui loc de muncă, în vederea încadrării în muncă sau a participării la serviciile pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi de formare profesională. Verificarea condițiilor privind menținerea statutului de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, faptul că nu au refuzat un loc de muncă oferit ori participarea la serviciile pentru stimularea ocupării forței de muncă şi de formare profesională, se realizează de către agenția teritorială prin SNIAS sau, după caz, pe bază de liste de beneficiari. În cazul persoanelor singure şi familiilor beneficiare ale venitului minim de incluziune care constă exclusiv în ajutor pentru familia cu copii, obligația de mai sus nu se aplică.
· În cazul familiilor beneficiare de venit minim de incluziune care include componenta de ajutor de incluziune, una dintre persoanele majore apte de muncă din familia respectivă are obligația de a presta lunar, la solicitarea primarului, activități sau lucrări de interes local, cu respectarea duratei normale a timpului de muncă şi a normelor de securitate și sănătate în muncă. Fac excepţie familiile pentru care suma aferentă ajutorului de incluziune este de până la 50 de lei. Pentru acestea, orele de muncă se stabilesc trimestrial și se efectuează în oricare dintre lunile trimestrului.
DEFINIȚII
| Nr. crt. | Termenul | Definiția |
| 1 | Venitul minim de incluziune (VMI) | VMI reprezintă sprijinul financiar acordat de stat în scopul asigurării nivelului de trai minimal pentru familiile şi persoanele singure aflate în situaţie de dificultate, în scopul prevenirii şi combaterii sărăciei şi riscului de excluziune socială şi stimularea participării copiilor în sistemul de educaţie.
În funcţie de componenţa familiei şi de nivelul venitului net ajustat, se compune din:
• ajutor pentru incluziune şi ajutor pentru familia cu copii;
• ajutor de incluziune, exclusiv;
• ajutor pentru familia cu copii, exclusiv.
Este însoţit de alte măsuri de asistenţă socială complementare, acordate în bani şi/sau în natură, acordate de la bugetul de stat sau din bugetul local:
• stimulente
• facilităţi contributive
• alte drepturi complementare |
| 2. | Beneficiarii de venit minim de incluziune | • Familiile şi persoanele singure, cetăţeni români care au domiciliul sau, după caz, reşedinţa în România.
• Familiile şi persoanele singure, cetăţeni români, fără domiciliu sau reşedinţă şi fără locuinţă, denumite în continuare persoane fără adăpost, însă doar pe perioada în care se află în evidenţa serviciilor publice de asistenţă socială de la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale în care trăiesc.
• Familiie şi persoanele singure care nu au cetăţenie română beneficiază de venit minim de incluziune dacă:
- sunt cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai Spaţiului Economic European, al Confederaţiei Eleveţiene sau străini pe perioada în care au domiciliul ori, după caz, reşedinţa în România, în condiţiile legislaţiei române;
- sunt cetăţeni români sau apatrizi cărora li s-a acordat o formă de protecţie în condiţiile legii;
- sunt apatrizi care au domiciliul sau, după caz, reşedinţa în România, în condiţiile legii. |
| 3. | Ajutor pentru incluziune | Ajutor financiar acordat familiilor cu venituri situate sub nivelul prevăzut de lege, pentru asigurarea necesităţiilor zilnice de viaţă. |
| 4. | Ajutor pentru familia cu copii | Ajutorul financiar acordat familiilor cu venituri situate sub nivelul prevăzut de lege, care au în întreţinere unul sau mai mulţi copii în vârstă de până la 18 ani, în scopul prevenirii şi riscului de sărăcie a copilului şi stimulării participării acestuia în sistemul de educaţie. |
| 5. | Stimulente | Măsuri speciale de stimulare pentru participarea pe piaţa muncii, acordate în bani sau care reprezintă deduceri aplicate veniturilor persoanei. |
| 6. | Facilităţi contributive | Asigurarea în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, fără plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate. |
| 7. | Alte drepturi complementare | Transferuri financiare şi/sau sprijin în natură, în scopul de a facilita incluziunea socială şi prevenirea riscului de excluziune socială, acordate beneficiarilor de venit minim de incluziune, constând, după caz, în:
• plata asigurării obligatorii a locuinţei;
• acordarea de ajutoare comunitare şi de urgenţă;
• accesul la măsuri de sprijin financiar pentru promovarea şi susţinerea frecventării cursurilor de învăţământ;
• măsuri de stimulare a ocupării prevăzute de Legea nr.76/2002;
• accesul la servicii sociale disponibile. |
| 8. | Persoana singură | Se consideră membru de familie, în vederea calculării cuantumului ajutorului de incluziune şi stabilirii obligaţiilor beneficiarului de VMI.
• este persoana care a împlinit vârsta de 18 ani, locuieşte singură şi nu se mai află în întreţinerea părinţilor, precum şi persoana cu vârsta cuprinsă între 16 şi 18 ani, care locuieşte şi se gospodăreşte singură şi are capacitate de exerciţiu anticipată;
• persoana cu vârsta de peste 18 ani care locuieşte împreună cu părinţii săi sau cu alte persoane singure ori familii şi care obţine/nu obţine venituri din salarii şi/sau alte activităţi;
• fiecare soţ, în cazul soţilor despărţiţi în fapt cu domicilii diferite, dacă această situaţie este dovedită prin verificare în teren;
• persoana cu vârsta de cel puţin 65 de ani necăsătorită, divorţată sau văduvă, care trăieşte în locuinţa sa de domiciliu sau de reşedinţă ori este găzduită, pe perioadă nedeterminată, într-un serviciu social cu cazare prevăzut în HG nr.867/2015. |
| 9. | Familie | • soţ şi soţie, căsătoriţi în condiţiile legii, care locuiesc împreună;
• soţ şi soţie cu copiii lor necăsătoriţi, aflaţi în întreţinere cu vârsta de până la 18 ani sau de până la 26 de ani pentru cei care urmează o formă de învăţământ – cursuri de zi, organizate potrivit legii, cu domiciliul sau reşedinţa comună înscrisă în actele de identitate şi care locuiesc împreună;
• bărbatul şi femeia necăsătoriţi care trăiesc şi locuiesc împreună, dacă aceasta situaţie se confirmă la verificarea în teren;
• bărbatul şi femeia necăsătoriţi care trăiesc şi locuiesc împreună, cu copiii lor necăsătoriţi şi/sau ai fiecăruia dintre ei, având vârsta de până la 18 ani sau de până la 26 de ani dacă urmează o formă de învăţământ -cursuri de zi, organizată potrivit legii, care locuiesc împreună, dacă această situaţie se confirmă la verificarea în teren;
• părintele/părinţii care locuieşte/locuiesc cu copiii lui/lor necăsătoriţi aflaţi în întreţinere, cu vârsta de peste 18 ani şi care au certificat de persoană încadrată într-un grad de handicap/dizabilitate accentuat/ă sau grav/ă;
• Părinţii şi copiii lor necăsătoriţi în vârstă de peste 18 ani care NU frecventează o formă de învăţământ organizată potrivit legii sau părinţii şi copiii lor necăsătoriţi în vârstă de peste 26 de ani care frecventeayă o formă de învăţământ organizată conform legii, care locuiesc şi/sau gospodăresc împreună, constituie FAMILII SEPARATE. |
| 10. | Familie monoparentală | Familia formată din persoana singură şi copilul/copiii aflaţi în întreţinere, în vârstă de până la 18 ani sau de până la 26 de ani dacă urmează o formă de învăţământ -cursuri de zi, organizată potrivit legii, care locuiesc şi gospodăresc împreună. |
| 11. | Persoana singură din familia monoparentală | Persoana care:
a. este necăsătorită;
b. este văduvă;
c. este divorţată;
d. al cărei soţ/soţie este declarat/declarată decedat/decedată prin hotărâre judecătorească;
e. al cărei soţ/soţie se află în una dintre situaţiile de mai jos:
o dacă o persoană, fiind obligată să lipsească vreme îndelungată de la domiciliu, nu a lăsat un mandatar sau un administrator general;
o dacă o persoană a dispărut fără a exista informaţii despre ea şi nu a lăsat un mandatar sau un administrator general.
f. al cărei soţ/soţie este arestat/arestată preventiv pentru o perioadă mai mare de 30 de zile sau execută o pedeapsă privativă de libertate şi nu participă la întreţinerea copiilor;
g. nu a împlinit vârsta de 18 ani şi se află în situaţiile menţionate la lit.a)-e);
h. a fost numită tutore sau i s-a încredinţat ori dat în plasament unul sau mai mulţi copii şi se află în una dintre situaţiie menţionate la lit.a)-e). |
| 12. | Persoane care locuiesc şi gospodăresc împreună | Persoane care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
• locuiesc împreună în acelaşi imobil/locuinţă şi/sau, după caz, au domiciliul şi reşedinţa comună, înscrisă în actele de identitate;
• contribuie împreună la achiziţionarea sau la realizarea unor bunuri şi a unor venituri din valorificarea acestora ori la consumul acestora. |
| 13. | Persoane fără domiciliu sau reşedinţă şi fără locuinţă – persoane fără adăpost | Persoanele care nu deţin o locuinţă principală sau, după caz, o locuinţă secundară, în condiţiile legii, şi care trăiesc în stradă sau în adăposturi improvizate ori în centre rezidenţiale pentru persoanele fără adăpost |
| 14. | Copil în întreţinere | Persoana care nu a îndeplinit vârsta de 18 ani şi nu a dobândit capacitatea deplină de exerciţiu, în condiţiile legii, precum şi tânărul în vârstă de până la 26 de ani care urmează o formă de învăţământ – cursuri de zi, organizată potrivit legii, copiii încredinţaţi în vederea adopţiei, cei aflaţi în plasament la o persoană sau familie ori pentru care s-a instituit tutela, potrivit legii, tinerii în vârstă de peste 18 ani care, în condiţiile legii, sunt declaraţi persoane cu handicap grav sau accentuat. |
| 15. | Locuinţă de domiciliul sau de reşedinţă | Construcţia cu destinaţia de locuinţă aflată în proprietatea titularului ajutorului/ajutoarelor financiare ori închiriată sau asupra căreia se exercită un drept de folosinţă în condiţiile legii, situată la adresa înscrisă în actele de identitate ale persoanei singure/membrilor de familie sau, după caz, adresa la care persoanele sunt înscrise în cartea de imobil şi sunt luate în calcul la stabilirea cheltuielilor de întreţinere a locuinţei.
Se asimilează locuinţei de domiciliu sau reşedinţei şi locuinţa de necesitate, precum şi locuinţa socială.
NU se consideră locuinţă de domiciliu sau de reşedinţă serviciile sociale cu cazare prevăzute în Nomenclatorul serviciilor sociale, precum şi a regulamentelor cadru de organizare şi funcţionare a serviciilor sociale, cu modificările şi completările ulterioare, publice sau private, inclusiv cele înfiinţate şi administrate de cultele religioase cu scop monahal.
Prin EXCEPŢIE, serviciile sociale cu cazare se consideră locuinţă de reşedinţă pentru persoanele vârstnice cu vârsta de peste 65 de ani care sunt găzduite pentru o perioadă nedeterminată, nu au venituri proprii, nu au aparţinători legali ori aceştia nu au suficiente venituri pentru plata contribuţiei lunare de întreţinere şi/sau nu sunt asigurate în sistemul de asigurări sociale de sănătate. |
| 16. | Testarea mijloacelor de trai | Evaluarea veniturilor băneşti, a bunurilor şi a veniturilor ce pot fi obţinute prin valorificarea/utilizarea bunurilor mobile şi imobile aflate în proprietatea ori folosinţa familiei sau persoanei singure |
| 17. | Venit net lunar ajustat | Suma care revine fiecărui membru de familie din venitul net lunar total al acesteia, după aplicarea coeficienţilor de echivalenţă corespunzători dimensiunii familiei.
Pentru mai multe informații referitoare la modul de calcul al venitului net ajustat (conform reglementărilor VMI), vă recomandăm să luați legătura cu asistentul social din cadrul DGASPC Sector 1. |
| 18. | Coeficienţi de echivalenţă | Unitate de măsură utilizată la calculul venitului net lunar ajustat |
| 19. | Verificare în teren | Procedura de stabilire a veridicităţii informaţiilor furnizate de solicitanţi, la domiciliul/reşedinţa acestora, în scopul stabilirii îndeplinirii condiţiilor de acordare a dreptului |
| 20. | Analiza de risc | Reprezintă utilizarea sistematică a informaţiilor disponibile pentru a diminua riscul de eroare şi fraudă în acordarea beneficiilor de asistenţă socială, pentru identificarea pericolelor din perspectiva utilizării eficiente a fondurilor publice |
| 21. | Fişa de verificare | Formularul standard utilizat pentru efectuarea verificării de teren, inclusiv pentru stabilirea drepturilor prevăzute de Legea nr.226/2012, cu modificările ulterioare |
| 22. | Plan de intervenţie | Planul elaborat în baza nevoilor/riscurilor/situaţiilor de dificultate identificate ca urmare a verificării administrative şi a verificării de teren ori evaluării, în scopul stabilirii măsurilor de asistenţă socială aplicabile pentru prevenirea sau combaterea riscului de excluziune socială |
| 23. | Verificare administrativă | Procedura de stabilire a veridicităţii informaţiilor furnizate de solicitanţii, în baza documentelor justificative şi a informaţiilor existente în bazele de date ale autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale/instituţiilor publice. |
| 24. | SNIAS | Sistemului naţional informatic pentru asistenţă socială asigură suportul informatic pentru înregistrarea şi administrarea cererilor, declaraţiilor şi altor documente prevăzute de lege, verificarea criteriilor de eligibilitate şi a condiţiilor de acordare a dreptului, emiterea şi transmiterea dispoziţiilor şi deciziilor de aprobare/respingere/suspendare/încetare a dreptului, precum şi a altor operaţiuni specifice procesului de acordare a venitului minim de incluziune şi permite accesarea bazelor de date ale instituţiilor administraţiei publice centrale şi locale în vederea verificării îndeplinirii criteriilor de eligibilitate şi condiţiilor de acordare a dreptului la VMI |
Detalii suplimentare privind condițiile de acordare, sau privitoare la documentele necesare, precum și de modalitatea de depunere a cererii în vederea obținerii venitului minim de incluziune, puteți obține de la compartimentele de specialitate, respectiv Biroul Alocații
( pavilionul F) și Serviciul Prevenire (pavilionul E) .
De asemenea vă informăm că ne puteți contacta pentru informații privind :
”AJUTOR DE INCLUZIUNE” :
la numărul de telefon 021.223.41.90 int.124 sau 109;
”AJUTOR PENTRU FAMILIA CU COPII”
la numărul de telefon 021.223.41.90 int 295 sau 296;